Aceasta postare am primit-o de la o pruetena, este o postare care circula pe net si care mie imi place foarte mult, de aceea m-am hotarat sa o postez si aici sa o impart si cu voi prietenii mei virtuali. Poate o stiti deja, dar eu una o recitesc cu placere de fiecare data de cate ori o primesc.
Născuţi la începutul anilor 70-80 vedem cum casa părinţilor noştrii este de 50 de ori mai scumpă decât atunci când au cumpărat-o, şi realizăm că noi o să plătim pentru casele noastre în jur de 50 de ani.
Nu avem amintiri despre primii paşi pe lună, nici despre războaie sângeroase, dar avem cultură generală pentru că asta însemna ceva odată.
Suntem ultima generaţie care a jucat: Ascunselea, Castel, Raţele şi vânătorii, Ţară, ţară! Vrem ostaşi, Prinsea, Sticluţa cu otravă, Pac Pac, Hoţii şi vardiştii, ultimii care au strigat: Un-doi-trei la perete stai! ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care au făcut petreceri video(închiriam un video şi stăteam să ne uităm 2 zile închişi în casă), primii care au văzut desenele animate color, primii care au renunţat la casetele audio şi le-am înlocuit cu CD-uri.
Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazaţi, geci de blugi de la turci, iar cine avea de la firme gen Lee sau Puma era deja lider de gaşcă.
Noi nu am dat examene de Capacitate, nu am dat teste grilă la admitere.
Noi am fost ultimii ,, Şoimi ai Patriei ,, şi ultimii ,, Pioneri,,.
La grădiniţă am învăţat poezii în româneşte, nu în engleză...Şi am cântat MULŢI ANI TRĂIASCĂ nu HAPPY BIRTHDAY, la aniversări.
Am sorbit din ochi Sclava Isaura, Beverly Hills, Melrose Place, Twin Peaks, Dallas...şi cine zice că nu s-a uitat ori minte ori nu avea încă televizor.
Reclamele de la posturile străine ne înebuneau şi aşteptam să vină şi la noi îngheţata Magnum sau puştile alea absolut superbe cu apă.Între timp, ne consolam cu Tango cu vanilie şi ciocolată şi clasicele bidoane umplute cu apă de la robinet, care turnate în cap ne provocau pneumonii.Şi uite un motiv bun să nu mergem la şcoală.
Noi am ascultat şi Metallica, şi Ace of Base, şi DJ Bobo, şi Michael Jackson, şi Backstreet Boys şi Take That, şi încă nu auzisem de manele singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu ştia paşii, dar toţi dansam!
Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit de Abba şi de Queen, cât şi de noile nume 50 Cent şi Brithney Spears.
Am citit Licurici, Pif, Cireşarii, şi am băut Cico şi Zmeurata şi ni s-a părut ceva extraordinar când au apărut primele sucuri de la TEC fără să ne fie teamă că au prea multe E-uri, iar la şcoală beam toată clasa dintr-o sticlă de suc fără teama de virusuri.
Noi am băut prima Coca-Cola la sticlă şi am descoperit internetul.
Noi nu ne dădeam bip-uri, ne fluieram să ieşim afară, noi nu aveam dolby surround system, tăceam toţi ca să auzim acţiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris de care ne plictiseam la o lună după ce le cumpăram şi le uitam pe dulap, pline de praf.
Abia aşteptam la chefuri să jucăm Flori, fete sau băieţi sau Adevăr sau Provocare sau orice ne dădea un pretext să pupăm pe gură pe cine iubeam.
Noi suntem cei care încă au mai cerut prietenia, care încă roşeam la cuvântul sex, care dădeam cu banul care să intre în farmacie să cumpere prezervative, pe care apoi să le umplem cu apă şi să le aruncăm în capul colegilor, cei care am completat mii de oracole, sperând că persoana iubită va citi acolo unde scrie: ,, De cine îţi place ,,? că ne place de el/ea.
Este uimitor că mai suntem încă în viaţă, pentru că noi am mers cu biclicleta fără cască, genunchiere şi cotiere, nu am avut scaune speciale în maşini, nu am aruncat la gunoi bomboanele cae ne cădeau din greşeală pe jos, nu am avut pastile cu capac special să nu fie desfăcute de copii, nu ne-am spălat pe mâini după ce ne-am jucat cu toţi câinii şi toate pisicile din cartier, nu am ţinut cont de câte lipide şi glucide mâncăm, părinţii noştrii nu aveau ,, Chid proof the house,, ne-au trimis să cumpărăm bere şi vin de la alimentara, şi câte un pachet de ţigări de la tutungerie.
Noi am auzit cum s-a tras la Revoluţie, noi am fost martorii a trei schimbări de monedă, noi am râs la bancuri cu Bulă, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca la PRO TV, noi suntem cei care mai ţinem minte emisiunea: Feriţi-vă de măgăruş.
Suntem o generaţie de învingători, de visători, de first-timers...
Dacă ai citit şi ai căzut măcar un pic pe gânduri, eşti de-al nostru!
Născuţi la începutul anilor 70-80 vedem cum casa părinţilor noştrii este de 50 de ori mai scumpă decât atunci când au cumpărat-o, şi realizăm că noi o să plătim pentru casele noastre în jur de 50 de ani.
Nu avem amintiri despre primii paşi pe lună, nici despre războaie sângeroase, dar avem cultură generală pentru că asta însemna ceva odată.
Suntem ultima generaţie care a jucat: Ascunselea, Castel, Raţele şi vânătorii, Ţară, ţară! Vrem ostaşi, Prinsea, Sticluţa cu otravă, Pac Pac, Hoţii şi vardiştii, ultimii care au strigat: Un-doi-trei la perete stai! ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care au făcut petreceri video(închiriam un video şi stăteam să ne uităm 2 zile închişi în casă), primii care au văzut desenele animate color, primii care au renunţat la casetele audio şi le-am înlocuit cu CD-uri.
Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazaţi, geci de blugi de la turci, iar cine avea de la firme gen Lee sau Puma era deja lider de gaşcă.
Noi nu am dat examene de Capacitate, nu am dat teste grilă la admitere.
Noi am fost ultimii ,, Şoimi ai Patriei ,, şi ultimii ,, Pioneri,,.
La grădiniţă am învăţat poezii în româneşte, nu în engleză...Şi am cântat MULŢI ANI TRĂIASCĂ nu HAPPY BIRTHDAY, la aniversări.
Am sorbit din ochi Sclava Isaura, Beverly Hills, Melrose Place, Twin Peaks, Dallas...şi cine zice că nu s-a uitat ori minte ori nu avea încă televizor.
Reclamele de la posturile străine ne înebuneau şi aşteptam să vină şi la noi îngheţata Magnum sau puştile alea absolut superbe cu apă.Între timp, ne consolam cu Tango cu vanilie şi ciocolată şi clasicele bidoane umplute cu apă de la robinet, care turnate în cap ne provocau pneumonii.Şi uite un motiv bun să nu mergem la şcoală.
Noi am ascultat şi Metallica, şi Ace of Base, şi DJ Bobo, şi Michael Jackson, şi Backstreet Boys şi Take That, şi încă nu auzisem de manele singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu ştia paşii, dar toţi dansam!
Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit de Abba şi de Queen, cât şi de noile nume 50 Cent şi Brithney Spears.
Am citit Licurici, Pif, Cireşarii, şi am băut Cico şi Zmeurata şi ni s-a părut ceva extraordinar când au apărut primele sucuri de la TEC fără să ne fie teamă că au prea multe E-uri, iar la şcoală beam toată clasa dintr-o sticlă de suc fără teama de virusuri.
Noi am băut prima Coca-Cola la sticlă şi am descoperit internetul.
Noi nu ne dădeam bip-uri, ne fluieram să ieşim afară, noi nu aveam dolby surround system, tăceam toţi ca să auzim acţiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris de care ne plictiseam la o lună după ce le cumpăram şi le uitam pe dulap, pline de praf.
Abia aşteptam la chefuri să jucăm Flori, fete sau băieţi sau Adevăr sau Provocare sau orice ne dădea un pretext să pupăm pe gură pe cine iubeam.
Noi suntem cei care încă au mai cerut prietenia, care încă roşeam la cuvântul sex, care dădeam cu banul care să intre în farmacie să cumpere prezervative, pe care apoi să le umplem cu apă şi să le aruncăm în capul colegilor, cei care am completat mii de oracole, sperând că persoana iubită va citi acolo unde scrie: ,, De cine îţi place ,,? că ne place de el/ea.
Este uimitor că mai suntem încă în viaţă, pentru că noi am mers cu biclicleta fără cască, genunchiere şi cotiere, nu am avut scaune speciale în maşini, nu am aruncat la gunoi bomboanele cae ne cădeau din greşeală pe jos, nu am avut pastile cu capac special să nu fie desfăcute de copii, nu ne-am spălat pe mâini după ce ne-am jucat cu toţi câinii şi toate pisicile din cartier, nu am ţinut cont de câte lipide şi glucide mâncăm, părinţii noştrii nu aveau ,, Chid proof the house,, ne-au trimis să cumpărăm bere şi vin de la alimentara, şi câte un pachet de ţigări de la tutungerie.
Noi am auzit cum s-a tras la Revoluţie, noi am fost martorii a trei schimbări de monedă, noi am râs la bancuri cu Bulă, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca la PRO TV, noi suntem cei care mai ţinem minte emisiunea: Feriţi-vă de măgăruş.
Suntem o generaţie de învingători, de visători, de first-timers...
Dacă ai citit şi ai căzut măcar un pic pe gânduri, eşti de-al nostru!
O mica corectura: Pepsi-Cola la sticla. Coca-Cola nu se gasea. :)
ReplyDeleteChiar m-am regasit cu totul in aceasta postare...si cat era de frumos...si ce m-as intoarce la acei ani!!!!Dar acum e prea tarziu,si eu povestesc fetelor mele (aia mare are 20 de ani)cum era pe vremea mea....dar cum era FRUMOS!!!!
ReplyDeleteCate amintiri mi-ai starnit!!!!Voi salva aceasta postare pentru a citi si fetele mele ...cum era pe vremea mea!!!
Multumesc si te salut cu drag!!!!
Da Lumi.E parte din copilaria noastra.E parte din noi.
ReplyDeleteÎn general am trecut prin multe schimbări şi am trăit tot felul de transformări , suntem , aş spune , destul de experimentaţi şi totuşi suntem consideraţi "învechiţi" chiar dacă scara valorilor tinerilor de azi este destul de anostă alcătuită .
ReplyDeletePuterea cu care am trăit toate şi cu care ne-am descătuşat în momentele libere nu are comparaţie în timpul actual .
Intr-adevar, emotionant remember. Faina postare. Amintiri dulci-amarui ale vremurilor demult apuse.
ReplyDeleteImi place ce spune postul.Eu m-am nascut in 92 si am mai prins cat de cat ceva din ce scrie mai sus.Sincer imi lipsesc verile petrecute la bunicii mei,si oracolele pe care le schimbam in fiecare zi.Sunt mandra ca am prins macar 50% din toate astea si sunt mandra ca am reusit sa ma educ muzical si ca inca mai ascult din muzica ce se asculta atunci
ReplyDeleteDesi sunt nascut in '93 ...am citit şi am cazut şi pe gânduri. Îmi amintesc de vremurile cand sucul Frutti-Fresh reprezenta sucul standard, numai ca eu nu stiam sa-i pronunt numele......etc
ReplyDeletePetronela, totul in aceasta postare e purul adevar, ai trebuie sa recunoastem ca era frumos. Sper ca fetele tale sa isi poata imagina macar cum era pe atunci. O zi frumoasa.
ReplyDeleteLarisa, este copilaria pe care eu una nu as schimba-o cu alte vremuri pentru nimic in lume.
ReplyDeleteExact SoriN, traiam la intensitate, descatusarea a fost la intensitate, copilaria a fost o intensa si continua schimbare.
ReplyDeleteminoki, incerc, si cred ca am reusit sa am in memorie doar amintirile frumoase, iar din cele amarui le-am indulcit cu nota umorului.
ReplyDeleteAlice Georgiana, o zi minunata si tie!
ReplyDeleteTrandafir Monica, felicitari!
ReplyDeletePetru, la inceput a fost CICO, era o apa colorata, dar stateam la rand sa-l cumparam, si cate si mai cate, ma bucur ca le-am "prins" si trait. Multumesc de vizita, te mai astept.
ReplyDeleteAm citit articolul asta de nenumarate ori si nu m-am saturat niciodata. Ma bucur ca fac parte din acea generatie. Vremurile erau altfel si gandurile noastre la fel. Multumesc de amintire.
ReplyDeleteSalutari cu bine!
tu26dor, de aceea l-am si postat, si aici si pe fb, imi face placere de fiecare data cand il recitesc. Cu multa placere.
ReplyDeleteLumi,
ReplyDeleteeste, deja, miercuri-
http://incertitudini2008.blogspot.com/2011/07/compensari.html
INCERTITUDINI, multumesc frumos...clasa care o am acum ma termina, sunt non-stop in fata calculatorului, dar nu reusesc sa mai fac nimic din ce faceam inainte.
ReplyDelete