Search This Blog

Followers

Tuesday, December 27, 2011

La Multi Ani Mie!



Astazi va invit sa petreceti alaturi de mine, sa va bucurati o data cu mine si sa ne gandim unii la altii. Astazi implinesc...da, exact, implinesc iarasi 35 de ani, nici nu mai stiu pentru al cate-le-a an consecutiv, dar eu asa ma simt, si atata timp cat ma voi simti tanara, voi ramane asa, dar in suflet inca simt bucuria copilariei de a  primi cadouri si de a strange prietenii langa mine. Si sa stiti ca acum am nevoie de multi prieteni langa mine, de multi umeri care sa imi sustina varsta si pe care sa imi curga lacrimile siroaie..
.Multumesc din suflet tuturor celor care si cu gandul sunt alaturi de mine!

Sunday, December 18, 2011

Wednesday, December 14, 2011

Unde este farmecul Craciunului?


Pana anul acesta, copilul meu inca a crezut in existent lui Mos Craciun. Cu ajutorul vecinilor, reuseam sa facem sa apara si cadourile sub brad in timp ce noi ne plimbam sa vedem luminile prin cartiere, si prajiturile si morcovii sa fie mancati, si laptele baut… In fiecare an a scris o scrisoare mosului chiar daca nu stia sa scrie, desena. In fiecare an punea scrisorea cu timbru cu tot la posta. Cred ca saracii postasi gaseau multe astfel de scrisori… Anul acesta mi-a dictat o lista si am mers in magazine sa imi arate ce vrea. Nu i-am zis daca o sa ii iau sau nu ceea ce vrea, vreau sa mai fie inca surpriza. Dar ce am constatat in magazine, multi parinti cu copii de mana, si chiar micuti, nu ca al meu de 12 ani, faceau cumparaturile de Crciun. Copilul nici nu era interesat, arata cu mana ce ii pica in fata ochilor, parintele il punea in cos, si acela era “cadoul de la Mos Craciun”. Imi amintesc cand eram mica, incercam sa stau treaza toata noaptea sa il vad pe Mosu. Niciodata nu reuseam. Saracii ai mei parinti, in noaptea ceea munceau din greu sa puna ciocolatelele in brad, portocalele, nelipsitele bomboane de ciocolata, puneau pana si vata pe crengi. Sentimentul descoperirii cadourilor in dimineata de craciun este de neuitat, chiar si acum dupa ani. Ce inteleg copii din ziua de azi despre aceasta bucurie? Nu stiu, dar eu una tot surpriza vreau, chiar daca stiu ca familia este cea care mi-o cumpara, chiar daca am varsta care o am. Sa fie oare cum s-ar zice de moda veche, nu, nu cred, mai degraba as zice nostalgie dupa clipele minunate traite in copilarie, si de care “trag cu dintii” sa le tin vii in mine. 

Friday, December 9, 2011

Life in Picture



Sugar and Pepper...
Acestia au fost papagalii mei, iar pe el il chema Sugar si pe ea Pepper. El de cate ori ma vedea ma fluiera, asa cum fluiera baietii dupa fete si ma striga. 

Friday, December 2, 2011

You! / Tu!


I can see you, I can smell you, yes, and you are here, next to me. You came to hold me, to hug me. I’m waiting…I have been waiting for you all this time, and now, finally, you are here, for me, just for me.

Thursday, December 1, 2011

Visele 2!

V-ati gandit vreodata, adica sunt sigura ca multi dintre voi ati facut-o, ca visele sunt o continuare a realitatii din ziua precedent sau o atentionare la ce se va intampla in ziua urmatoare? Daca sunteti putin atenti la ceea ce visati noaptea si stiti sa “cititi” putin visele, o sa descoperiti o legatura intre intamplarile de peste zi si vise. Am invatat sa interpretez visele de la strabunica mea, atat cat am reusit, si stiu exact ca daca visez copii mici, ceva rau mi se va intampla in ziua urmatoare. Dar depinde, daca in ziua de dinaintea visului m-am jucat cu copii, sau am vorbit de copii, atunci visul este doar o continuare a subconstientului la ceea ce s-a intamplat peste zi. Si exemple de acest gen pot continua. Aceasta lume a viselor este fascinanta, si e uimitor, cum cu putina atentie poti fi pregatit pentru ceea ce va urma. Dar nu poti schimba nimic, nu poti influenta cu absolut nimic ceea ce va urma sa ti se intample. Nu e uimitor faptul ca stii ca ceva ti se va intampla si nu poti face nimic? 

Wednesday, November 30, 2011

La Multi Ani Romania!



Povestea acestui tablou? Cand am plecat din Romania, am cerut sa mi se aduca de acasa pamant, din curtea parintilor mei, si ceea ce vedeti in jurul hartii este pamantul care mi-a fost adus de acasa. 

Monday, November 28, 2011

Sezonul cumparaturilor!

A trecut su “furia” Black Friday…dar de acum s-a deschis sezonul sarbatorilor si al reducerilor si implicit cel al cumparaturilor. Am iesit si eu cu fetele la cumparaturi in aceasta zi, de dragul cumparaturilor, si pentru ca este o buna ocazie cand noi gagicile ne puteam intalni pentru un shopping si sa petrecem ceva timp departe de casa, sot sau copii. Acest timp il consider “me time” cum zic americancele.

Tuesday, November 22, 2011

Febra Thanksgiving/Black Friday!





In fiecare an in ultima joi din luna noiembrie, americanii sarbatoresc Ziua Recunostintei. Nu am sa intru acum in micile detalii de ce se sarbatoreste, si cui i se multumeste in aceasta zi, pentru ca fiecare poate “google” si afla tot istoricul acestei sarbatori. Nu o sa va plictisesc nici cu faptul ca fiecare familie se reuneste la cel mai varstnic din familie si manaca impreuna si sarbatoresc impreuna…ca se gateste curcan si sunca, bucata aia mare care o vedem la desenele cu Tom si Jerry…nu, nu o sa va plictisesc cu astfel de lucruri. Partea frumoasa a acestei sarbatori este ziua de vineri, cea care urmeaza dupa joi, ziua numita vinerea neagra. De ce? Nu stiu, si nici nu am fost curioasa sa aflu. Ce se intampla atunci, in acea zi? Majoritatea populatiei merge la cumparaturi. O sa ziceti si ce daca? Nu merg la cumparaturi si in rest? In acea zi sunt reduceri foarte mari, si marea batalie este la magazinele de elctronice, unde un TV super bun poate fi cumparat si cu 200$, sau un computer la 100$, si lista poate continua. Problema este ca sunt doar cateva produse cu acest pret, si ca sa fii sigur ca reusesti sa il cumperi, te trezesti de dimineata si stai la rand, sau chiar de seara. Numai, ca sunt altii si mai destepti, si si-au instalat deja corturi in fata magazinelor…exact, este adevarat, asa se procedeaza. Mall-ul de langa mine va deschide chiar incepand cu ora 22.00 in ziua de joi, nu mai asteapta pana in dimineata de vineri ca sa inceapa vanzarile. Cum o sa fie in acea zi soselele, libere. Cum o sa fie magazinele: foarte pline, si plne de clienti care vor sa prinda reducerile si la magazinul de aici, si la cel de colo, si la celalalt, si e o forfota imensa, un du-te vino, si multi, la sfarsitul zilei constata cu stupoare ca nu a meritat efortul…dar povestea se repeta in fiecare an.

Wednesday without words / Miercurea fara cuvinte


Sunday, November 20, 2011

Toamna!




E toamna tarzie afara. Merg pe strazile pustii si pasesc pe semintele de tei. Nu am sa uit niciodata primele zile de scoala cand ploile isi faceau aparitia si incepeam clasele dimineata la ora 7, iar trotuaarele erau pline de aceste seminte de la copacii de tei. Calcam pe ele, imi placea sa aud acel pocnet in surdina…pentru mine era semnul toamnei, era o comunicare intre mine si ea, vorbeam cu toamna, ne ziceam buna dimineata. Si mai erau si frunzele cazute pe jos, calcai pe ele, si fosnetul lor iti povestea cum e sa fie toamna. Ce culori deosebite are toamna, ce mirosuri, iar vantul, vantul iti sopteste la urechi povesti de peste ani. Imi lipsesc aceste dimneti, imi lipsesc zilele innorate cu ploi si vantul care matura frunzele…imi aminteste de copilarie, cand stateam cu nasul lipit de geam si ma uitam afara. Puteam sta asa ore intregi, priveam cum toamna furioasa dansa, era singura afara, era regina, nimic nu o impiedica sa se dezlantuie, iar picaturile d eploaie desenau pe geam nestingherite. Veneau una cate una si isi faceau cale pana la baza ferestrei cand dispareau, si altele mereu le luau locul, si feicare avea calea ei, iar daca se uneau, porneau in jos si mai furioase. Acum toamna e o amintire, e undeva in inima mea, si va ramane acolo…

Saturday, November 19, 2011

La Multi Ani!

Astazi este ziua copilui meu care implineste 12 ani. Nici nu imi vine sa cred ca am copil asa mare. Puiul mamei, iti doresc sa fii fericit in viata, sa invingi toate greutatile care apar in calea ta si sa reusesti ce iti propui! La Multi Ani Adrian!

Sunday, November 13, 2011

The quiet Phone



Si telefonul nu mai suna…astept, ascult, ma uit la el, dar nu imi asculta rugamintea. Il rog sa sune, sa imi aduca clipa de fericire, sa aud vocea binecunoscuta…dar telefonul nu suna… Zi si noapte astept sa sune sa aud acel tarait. Inima imi tresare la fiecare miscare, la fiecare zgomot. Incerc sa nu fac prea mult zgomot, de teama sa nu cumva sa nu aud sunetul telefon-ului. Si vreau sa sune, te rog, suna-ma, fa aceste telefon sa sune…Oricine ai fi, oriunde ai fi, te rog suna-ma!

The phone is not ringing…I’m waiting, I’m listening. I’m looking at it, but it does not listen my pray. I beg it to ring, to bring me my moment of happiness, to hear the very well known voice…but the phone is not ringing…Day and night I wait for the phone to ring, I wanna hear the ring tone. My heart jumps from my chest at any noise at every move. I try to be quiet, I am afraid that I won’t be able to hear the phone, and I want the phone to ring, please, do me the favor and ring, please, call me… Does not matter who you are, or where you are, please call me!

Thursday, November 10, 2011

Scurtarea timpului?



Sunt curioasa cati dintre noi pot spune ca au timp. Pentru ce? Pentru tot ceea ce isi propun sa faca intr-o zi. Sunt curioasa deaorece eu una simt ca nu mai am timp. Imi propun sa fac aceleasi zilnice treburi care le faceam si pana acum, si totusi simt ca nu imi ajunge timpul. Nu simtiti la fel? Nu sunteti de aceesi parte cu mine? Singura explicatie care mi-o pot da este ca ziua se micsoreaza, ca noaptea se micsoreaza, ca orele nu mai au 60 de minute, ca ziua nu mai are 24 de ore… Simt ca timpul zboara dar in directive opusa mie, ca trebuie sa ma lupt in fiecare minut sa reusesc ceva, ca fiecare zi e o batalie castigate de TIMP!

Wednesday, November 9, 2011

Sex and the City



Iubesc la nebunie acest serial. Si nu pentru facptul ca se vorbeste foarte mult de sex. Din contra, nu agreez astfel de discutii, dar in acest serial totul este as ade pur, asa de normal, asa de naiv, chiar daca se vorbeste numai despre sex, si nu rareori despre orice fel de sex, la orice ora, oriunde si in orice circumstanta. Pentru mine este o deconectare, iar relatia dintre cele patru femei este o relatie pura, bazata pe o prietenie care cu greu o gasesti. Poate de aceea ma atrage acest serial! Oare?! Se prea poate sa fiu “geloasa” pe prietenia lor, sa imi lipseasca mai bine zis timpul cand prietenia era bazata pe prietenie, cand totul era pur…

Sunday, November 6, 2011

Life in Picture


Trick or Treat!


Au trecut cateva zile de la Haloween, din seara in care am iesit prin cartier costumati sa “cersim” dulciuri. Cum era atmosfera? Cum sarbatoresc americanii aceasta seara? E un dute-vino pe strazi, foarte multi pietoni, si mai ales copii, dar si multi adulti. Unii dintre adulti sunt costumati, altii nu, casele sunt impodobite cu tot felul de gandaci, panze de paianjen, sperietori, vrajitori sau dovleci., care mai de care incercand sa fie mai sinistra si sa sperie trecatorii. Unii chiar pun si muzica specifica, iar luminile decorative trebuie sa fie portocalii. Multi dintre cei care primesc cu trick or treat stau afara in fata caselor, asezati confortabil in scaune sau in spatele masinilor, cu o masuta langa ei si dau dulciuri copiilor, altii dau si suc-uri sau periute de dinti. Este o atmosfera de relaxare si veselie. Daca cineva nu vrea sa participle la acest eveniment, e foarte simplu: nu aprinde luminile din fata casei; acesta e un fel de cod, atunci copii nu suna la usa la acea casa. Altii pur si simplu lasa afara dulciurile, iar copii isi iau singuri de acolo, cate 2-3 sa mai ramana si la altii (sunt si unii copii care nu respecta acest cod, dar sunt apostrofati de cei din jur). Trick or treat, smell my feet, give me something sweet to eat!

Monday, October 31, 2011

Hello-Halloween





Astazi, aproape tot americanu’ sarbatoreste Haloween, casele sunt ornate de acum o luna, in magazine greu mai gasesti un costum cat de cat calumea sau marimea potrivita la cel pe care il vrei…deci trebuie sa te multumesti cu ce gasesti. Multi am avut deja petrecerea de sambata care a trecut. Zic am avut, ca si noi, romanii adoptati de aceasta atra ne-am alaturat americanilor si am sarbatorit sambata trecuta. Costume care mai de care: Cruella, muncictor, marchiz, peste (de fete), pirat, clown, ingeras…etc. Mancarea bineanteles ca a fost in ton cu petrecerea: viermi in pamant, serpi, ochi, soricei, paianjeni, fete, toate foarte gustoase. Astazi vom merge cu “cersitul bomboanelor” prin cartier, si vom fi iarasi costumati. Tot weekendul trecut puteai vedea persoane costumate prin magazine facand ultimele cumparaturi in drumul spre petrecere, si nimeni nu se uita lung la ei, doar ca unii copii isi intrebau parintii ei de ce nu sunt costumati, sau de ce nu merg cu trick or treat? Dupa lasarea intunericului, am iesit afara ...va urma...


Sunday, October 30, 2011

Hello again!



Am cam lipsit putin din lumea asta blogogistica, blogosferica, blogorealistica, dar, incerc sa revin. Nu v-am uitat prieteni dragi, si imi pare rau ca nu am reusit sa mai “tin pasul” cu postarile din ultimele saptamani, dar in viata mea a intervenit o schimbare, spre norocul meu in bine, care mi-a cerut mai multa atentie. Multumesc din suflet celor care mi-au scris si m-au intrebat ce se intampla cu mine. Va multumesc din suflet, stiam ca aici am PRIETENI si nu doar vizitatori sau cititori. Mi-ati lipsit enorm de mult , pentru ca aici noi ne-am creat o lume, o lume perfecta in care noi ne suntem stapanii si unde ne stimam si unde gasim un umar care sa ne sustina, unde nu ni se impugn legi aiuristice, si unde CIVILIZATIA si respectful recipric sunt la ele acasa, unde visarea este permisa oricui, unde imaginatia nu are limite, si unde nu este loc pentru urat si minciuni.
 Vreau sa a multumesc tuturor ca existati si pentru ca scrieti ceea ce scrieti!

Thursday, October 6, 2011

The kiss from my hand / Sarutul din palma


Inca imi amintesc prima noastra intalnire…Inca mai port cu mine acel sarut, acel prim sarut! Imi amintesc cum mi-ai luat mainile si mi-ai sarutat palma dreapta, apoi mi-ai inchis mana sa tin acolo strans sarutul tau. Si oricand imi va fi dor de tine, sa deschid putin palma si sa sarut acel sarut. Sa simt acel sarut pe buzele mele care iti simt lipsa. Si acum inca,

Sunday, October 2, 2011

Life in Picture


?!?!?!?



WOW! Nici nu stiu cum sa incep aceasta postare! Am primit un site unde poti vedea posture TV online live, si bineinteles ca am fost curioasa si m-am uitat la posturile romanesti. Primul care l-am incercat a fost Antena 3, si erau chiar sterile de la ora 16.00 cu Saptamana de Stiri. Acum imi amintesc de ce am incetat de foarte mult timp sa mai citesc presa si sa ma mai uit la posturile TV romanesti! O adevarata prosteala pe fata … si lumea suporta!

Sunday, September 25, 2011

L.O.L. Everybody


Ora de biologie. Profesoara spune: 
- Copii! Ştiti că stamina şi pistilul la flori sunt organe de reproducere? Bula din rândul din spate:
- Sa-mi bag ..., si eu le miroseam!

O femeie trebuia sa treaca noaptea prin cimitir, însa îi era frica. La un moment dat vede un tip care venea în întâmpinare si-l roaga s-o conduca. Merg împreuna.... omul spune bancuri... femeia râde ... La un moment dat femeia spune: - Ce barbat amuzant sunteti. - Sa ma fi vazut când eram în viata!

Un domn trecut de prima tinereţe, dar cu portofelul gras, agăţă la bar o tânără frumoasă. După puţin timp ajung în apartamentul domnişoarei. Pana ce tânără se "pregăteşte", domnul vrea sa pună un CD pentru atmosferă. Pe raft: Brahms, Verdi, Ceaikowski etc..
- Vai, dragă, asemenea muzică asculţi tu???
- Ah, da, am uitat să vă spun că eu am absolvit Conservatorul.
Domnul se lasă păgubaş cu muzica, dar vede cărţile din bibliotecă. Pe raft: Eliade, Goethe, Puşkin etc..
- Vai, dragă, tu citeşti asemenea cărţi???
- Ah, da, am omis să vă spun că am terminat şi filologia.
- Pai bine fato, dar cum ai ajuns prostituată?
- Ah, printr-un mare noroc!!!

ţic şi Ştrul se prezintă în faşa rabinului. Iţic îi spune:
- Rabbi, am o dispută cu Ştrul. Lămureşte-ne. Spune-mi, negru e culoare?
Se uită rabinul în Talmud şi îi spune:
- E culoare. În Talmud scrie că trebuie să te îmbraci în negru cînd moare cineva.
- Dar albul e culoare?
- Da, în Talmud zice că mireasa se îmbracă în alb.
Iţic, adresîndu-se lui Ştrul:
- Ai văzut că televizorul pe care ţi l-am vîndut era color?

Si ca sa nu ne gandim prea mult ca vine ziua de luni si incepem o noua saptamana, va propun sa radem putin. Daca va place initiativa, va rog sa va inscrieti cu o postare hazlie in chenarul de mai jos:



Friday, September 23, 2011

Dor



Imi este dor, imi este dor de ce? Imi este dor de viata, de dragoste, de iubire. Imi este dor de tine…dragostea mea. Imi este dor de bataile inimii la vederea iubirii, sau la atingerea dragostei. Imi este dor sa simt viata, sa simt fericirea sa simt iubirea in jurul meu. Unde esti? Vreau sa iti simt atingerea, vreau sa iti simt mangaierea si vreau sa iti ascult soapta. Vreau sa iti simt fiorii! Ia-ma cu tine dragoste si poarta-ma in brate, fa-ma sa te simt si sa ma contopesc cu tine, sa plutescc o data cu tine si impreuna sa dansam valsul iubirii.

Iarba verde de acasa!

Sunday, September 18, 2011

Life in Picture



L.O.L. Everybody





Si ca sa nu ne gandim prea mult ca vine ziua de luni si incepem o noua saptamana, va propun sa radem putin. Daca va place initiativa, va rog sa va inscrieti cu o postare hazlie in chenarul de mai jos:


O bataie in usa:
-Cine e acolo?
-Jean-Claude Van Damme.
-Daca ies..., o luati in mecla toti patru!

Noaptea tarziu. 
Soţul beat vine acasă, faţa plina de ruj si fond de ten... In prag soţia furioasa.
- Dragă, n-o sa ma crezi! M-am batut cu un clovn!

O familie tanara traia intr-o garsoniera. Înainte de a face sex, soţul a decis să verifice dacă fiul său doarme:
- Fiule, adu-mi te rog un pahar cu apa ...
Liniste ...
Soţia spune:
- A adormit.
După sex stateau intinsi in pat şi se mangaiau.
Deodata se aude vocea pustiului din întuneric:
- ... Şi cat mai stau aici cu paharul in mana?

Sotia catre sot:
- Am doua vesti pentru tine, una proasta si una buna.
- Spune-le.
- Te parasesc!
- Si vestea proasta?
Un barbat se prezinta la Oficiul Fortelor de Munca si vede un anunt :
"Se cauta Asistent pentru medic ginecolog la Spitalul studentesc."
O intreaba pe tinara de la ghiseu in ce consta postul si daca ii poate da ceva amanunte despre ea.
- Da, trebuie sa ajutati doamnele sa se dezbrace de haine, apoi de lenjeria intima, sa le ajutati sa se intinda si sa le spalati cu grija zonele intime, apoi sa le dati cu spuma de ras si sa le barbieriti de parul pubian, apoi sa le ungeti cu diferite creme si sa le masati astfel ca ele sa fie pregatite pentru examinarea medicului. Este pentru inceput un salariu lunar de 2.000 ron cu perspective serioase de crestere in functie de rezultate. Dar trebuie sa mergeti la Ploiesti . 
-O, dar de ce? Acolo este postul?
-Nu, postul e in Bucuresti, acolo e capatul cozii !
Ion si Maria se intilnesc pe strada la trei zile dupa ce facusera amor:
- Sarut mina, Marie. Da ce-i cu tine, esti suparata?
- Ioane, vin de la doctor, am o boala cu S...
- Aoleu, ce boala? 
- Si, su, sa, nu-mi aduc aminte...
Deznadajduit, Ion da fuga la doctor:
- Doctore, am facut sex cu Maria si azi am aflat ca are o boala care incepe cu S...
- Baiete, e grav, pina aflam despre ce e vorba, iti voi injecta masiv penicilina, preventiv.
Dupa o saptamina de la incident, Ion cu Maria se reintalesc intimplator, in acelasi loc.
- Ioane, ce bine ca te vad, mi-am amintit ce boala am !
- Lasa-ma dracului, ca m-ai nenorocit ! M-a parasit nevasta, m-a dat afara din serviciu, ma ocolesc toti prietenii, dorm sub un pod... 
- Ioane, stai sa-ti spun ce boala am: SCLEROZA!

In casnicie barbatii sunt mai fericiti decat femeile: si se casatoresc mai tarziu si mor mai repede!
Matrimoniale:
Femeie frumoasa fără obiceiurile proaste: nu fumez, nu consum alcool, nu lucrez... 
 
- Doamna, aratati superb în aceasta toaleta!
- Nesimtitule, închide usa !

M-am certat urât cu soacră-mea aseară.
Am vrut să-i fac un bine şi i-am atras atentia că are ciorapii încreţiţi. Problema a fost că nu avea ciorapi...

Viitoarea soacră îşi întreabă viitorul ginere:
- Am auzit că i-ai făcut fiicei mele o cerere în căsătorie. Cum de nu m-ai întrebat pe mine înainte?
- Păi nu am ştiut că mă iubiţi şi d-voastră...

Anunt:
Pierdut telefon mobil. Găsitorul este rugat să ştearga fişierul video "Eu si Ionel prima data" 
 
Un orb intra cu câinele într-un bar. Deodata, il ridica pe câine si îl învârte deasupra capului. Barmanul socat:
- Ce faci domnule, nu ti-e mila de bietul animal? 
- Vreau si eu sa arunc o privire prin bar! 


Sunday, September 11, 2011

L.O.L. Everybody


Si ca sa nu ne gandim prea mult ca vine ziua de luni si incepem o noua saptamana, va propun sa radem putin. Daca va place initiativa, va rog sa va inscrieti cu o postare hazlie in chenarul de mai jos:



O domnisoara intr-o macelarie vede agatate pe sus nelipsitele picioare de porc si il intreaba pe macelar:
- Cum dati picioarele?
- La o parte, zice macelarul hlizindu-se smecher.
Serioasa, fara sa zambeasca, femeia-l pune la punct:
- Atunci dati-mi doua limbi va rog....

Discutie intre pensionari:
- Azi am fost la doctor si a zis ca mai am de trait doua luni!
- Din ce, ba, Vasile? Din ce?!

Geo şi Ion, doi prieteni în vârstă, se intalneau în parc în fiecare zi să hrănească porumbeii, sa priveasca ratele şi sa discute despre problemele lumii.
Într-o zi, Geo nu a apărut. Ion nu stia nimic despre asta şi s-a gandit ca poate a racit sau ceva. Dar dupa ce Geo nu a aparut pentru o săptămână, Ion era îngrijorat. Deoarece singurele momente în care s-au intalnit au fost in parc, Ion nu stia unde locuieste Geo , aşa că i-a fost imposibil sa afle ce s-a întâmplat cu el.
Dupa o luna Ion a venit iar in parc şi - sa vezi si sa nu crezi! - aparuse Geo!
Ion a fost foarte fericit să-l vadă şi l-a intrebat: "Pentru numele lui Dumnezeu, Geo, ce s-a întâmplat cu tine?"
Geo a răspuns: "Am fost în închisoare."
"Închisoare?" strigă Ion. "Pentru ce?"
"Ei bine," a spus Geo , "O stii pe Maria, chelnerita draguta blonda de la cafeneaua unde merg cateodata?"
"Da", a spus Ion, "Îmi amintesc de ea. Ce e cu ea? "
"Ei bine, ea a depus plangere de viol împotriva mea, şi, la cei 89 de ani ai mei, am fost atât de mândru, incat atunci când am ajuns în instanţă - am spus "vinovat!". 
"Bine, si ti-au dat doar o luna pentru viol?""Ei, nu, judecătorul ala cretin mi-a dat 30 de zile pentru marturie mincinoasa!"

La un coafor, patronul a instalat un papagal colorat la intrarea în salonul lui.
De fiecare dată cand o femeie anume trecea prin faţa salonului de coafură, papagalul îi zicea :
- Ei, Cu*vă! Ei, Cu*vă!
Intr-o zi, săturată de pasăre, fata intră în salon şi se plânge patronului.
Pentru a-l pedepsi, patronul decide să vopsească papagalul în negru.
Câteva zile mai tarziu, femeia trece din nou prin faţa salonului de coafură şi papagalul rămane mut. 
Mirată, tânara se opreste şi-i spune:
- Hei!! Acum nu mai spui nimic?? Nu mai faci pe şmecherul?!
Papagalul îi răspunde cu calm:
- Când sunt în smoking, nu vorbesc cu cu*vele!!!!!!!!
O bataie in usa:
-Cine e acolo?
-Jean-Claude Van Damme.
-Daca ies..., o luati in mecla toti patru! 






Thursday, September 8, 2011

Wildfire!



Acum vreo doua zile eram in masina in drum spre casa. Cand am ajuns in fata casei si am iesit din masina, m-a izbit un miros puternic de ars, si vedeam fum in jurul meu. Am inlemnit, si nu stiam cum sa intru mai repede in casa sa vad ce arde! In casa, surpriza, aerul era curat si nu mirosea a fum. Am iesit iarasi afara, si m-a izbit acelasi miros greu, iar casele le vedeam printr-o perdea de fum. De unde era tot acest fum? De la focul care izbucnise cu ceva zile in urma in partea de nord, undeva la mai bine d e o ora distanta de unde locuiesc. Fiind un an foarte uscat, nu ii trebuie mult timp unnui foc sa se imprastie fara limite si cu viteza inca. Si la toate astea s-au adaugat si vantul care a batut mai aprig ca in celelalte zile. Noaptea e mai rau datorita temperaturilor scazute. Daca stai afara, poti aduna de pe haine ramasite de la foc. Si povestea se repeta in fiecare zi. Astazi a fost si mai rau. De dimineata vedeai totul in jur prin fum. Respirai fum chiar daca erai inauntru. Scolile au sistat orice activitate care se desfasoara afara, iar cei bolnavi sunt sfatuiti sa stea in casa. Eu una inca mai simt mirosul de fum in nari, iar gatul inca ma ustura. Imaginile care le vad la stiri sunt infioratoare. Sunt 1400de case arse, peste 4000 de personae evacuate, iar cati copaci arsi sunt, inca nu se stie... Poza a fost facuta cand afara era o temperatura de 35C, deci va imaginati ce soar ear fi trebuit sa fie afara, dar nu straluceste foarte tare din cauza “paturii” de fum!


Wednesday, September 7, 2011

Hai-Hui prin America 12


Cand stateam in Virginia, asa cum v-am mai zis, la sase luni dupa ce ne-am instalat, parintii mei au venit in vizita. Tatal meu iubeste istoria, si nu putea sa treaca pe langa cimitirul unde era ingropat fostul presedinte Kennedy, vestitul Arlington National Cemetery, fara sa nu intre. Totul era super organizat, intr-o sala la intrare erau prezentate filme despre el si familia lui, precum si multe foto pe pereti. Cand ieseai din acea sala sa intri in cimitir, puteai lua un fel de trenulet sa te duca pana sus unde era mormantul, sau sa mergi pe jos. Noi am mers pe jos, pe alee, admirand toate acele pietre funerare perfect aliniate oricum te uitai. Am inchis ochii si am ignorant toata acea lume din jurul meu, si ma imaginam in filmele cu FBI, unde toate tranzactiile se faceau in acest cimitir… Ajunsi sus, era o liniste mormantala. Se auzeau doar pasii vizitatorilor pe caldaram. Nu va zic cum tatal meu era transpirat, si nu de caldura, ci de emotie. Aproape ca nu ne venea sa facem nici poze in acea atmosfera solemna. Mormantul este pazit de garzi, iar flacara aceea care arde pe mormantul lui, parca incearca sa mentina vie prezenta lui. Sentimentele si trairile interioare sunt indescifrabile. In plus, alaturi de el mai sunt membri din familie ingropati. Am parasit acel loc cu sentimentul ca am fost foarte aproape de el, de fostul presedinte Kennedy!

Monday, September 5, 2011

Ploaia



Ploaia e sublimul planset, e curatenia sufletului, este metamorfoza ecoulu care striga in noi. Este plansetul sufletului in goanna lui dupa iubirea absoluta pura si neatinsa. Imi este dor de ploai; imi este dor sa alerg desculta prin ploaie si sa simt cum siroaiele imi mangaie gleznele. Sa simt cum fiecare picatura ma saruta pe obraji si imi uda buzele dormice de iubirea ta. Trupul meu striga : ia-ma in brate si iubeste-ma! Tine-ma strans si sa dansam dansul iubirii, sa ne invartim in neantul sublime si sa respiram aerul iubirii, si apoi sa ma topesc si sa curg odata cu apa ta pura, si sa ma umplu cu tine si prin tine, iubirea mea…

Sunday, September 4, 2011

L.O.L. Everybody


Si ca sa nu ne gandim prea mult ca vine ziua de luni si incepem o noua saptamana, va propun sa radem putin. Daca va place initiativa, va rog sa va inscrieti cu o postare hazlie in chenarul de mai jos:



Ea si el facand sex.
El (soptit, la ureche): Iti place draga ?
Ea (tot soptit): Mai tare, mai tare ...
El (urlandu-i la ureche): Iti place ? 
 
Soţul pleacă în deplasare.
Soţia ca de obicei îşi aduce amantul acasă.
După vreo 10 zile se întoarce soţul, bate la uşă. 
Soţia către amant:
- Repede, fugi, a venit soţul!
Amantul:
- Slavă Domnului c-a venit, în sfârşit, acasă!

- D-le politist, mi-a dispărut soţia...un an in urma.
- Si tu doar acum ne spui?
- Da, pentru că până acum nici eu nu puteam să cred ca am norocu'asta!
Dintre toate rudele nevesti-mii, cel mai mult imi place de mine...

- Din pacate, soacra dumneavoastra mai are de trait o ora, operatia nu a reusit...
- Nu-i nimic domnule Doctor, voi rabda! 




Thursday, September 1, 2011

Kids!



Intr-o discutie avuta cu Costin, m-a intrebat cum sunt copii de scoala aici. Cum o parte dintre voi deja stiti, eu predau la o scoala particulara la copii de 5 ani. Cum sunt copii aici? La fel ca alti copii, dar diferiti totusi. Prin ce sunt diferiti? Ei nu prea ies afara, iar daca ies, ies insotiti de parinti, pana la varste destul de mari. Daca copii respecta profesorul? Pe mine ma asculta, dar eu sunt cea care le dau prima buna dimineata sau buna ziua sau la revedere, si apoi unii dintre ei raspund, nu toti. In schimb vin la tine si iti dau o imbratisare, sau iti zic cuvinte dulci, sau pur si simplu ti se urca in brate. De ce? Cum imi place mie sa zic: pentru ca sunt plantati la 6.30 am in scoala de parinti, si merg acasa dupa 5 pm. Deci stau acolo o zi intreaga. Acolo invata, acolo mananca, acolo dorm, si pe noi profesoarele ne vad toata ziua. Eu stau mai mult cu ei decat parintii lor, daca stam sa socotim la numarul de ore pe zi. Cand merg acasa seara, stau la tv cateva ore si fuguta la culcare, ca maine e o noua zi. Si totusi, copilul de aici la 3 ani isi zice numele pe litere, majoritatea stiu sa si-l scrie, iar unii citesc cursiv la 4-5 ani. In fiecare an am avut astfel de copii, iar care sa faca adunari si scaderi, asta o fac multi la aceasta varsta. Diferenta? Nu stiu sa se joace. Nu stiu v-ati ascunselea, ori ratele si vanatorii, dar pun pariu ca multi nici in Romania nu mai stiu de asa ceva. Aici la 3 ani au calculatoare in clasa, stiu sa intre pe jocurile lor, iar cei de 4-5 ani  chiar pe net. Au memorie vizuala, si stiu exact care joc il vor sa joace. La 6-7 ani deja au jocurile electronice proprii, unii au chiar IPhone or IPod. Cum sunt rasplatit daca stiu bine in afara de nota: cu niste abtibilduri gen cele de la gumele turbo, numai ca se lipesc pe mana, au diferite forme, culori sau desene. Sunt foarte incantati cand primesc un astfel de sticker. Sunt zile cand mergem in pijama la scoala, si atunci trebuie sa fiu foarte atenta sa nu care cumva sa imi aduc aminte ca am ceva de cumparat si sa ma opresc pe la magazin, nu ca as fi singura… Majoritatea orelor le desfasuram pe jos, in pozitia lui Budha, iar cand avem ceva de scris sau pictat, atunci folosim scaunele. Chiar si cand merg la baie cu toata clasa, tot pe jos se sta la rand, sau daca mergem in vreo excursie, orice perioada de asteptare este asociata cu asezatul pe jos.   Si inca ceva, copii din Texas nu stiu ce e aia zapada, adica iti vorbesc despre ea, dar nu stiu ce inseamna pentru ca multi, chiar si adulti, nu au vazut zapada in viata lor. Cand a nins prima data aici, acum vreo 3 ani, am iesit cu ei afar sa le arat cum sa faca bulgari, si ei erau in pantofiori si rochitele de matase. Bineinteles ca toate au fost ude pe ei, dar au fost incantati, si nu va zic cum sunau parintii disperati sa le scoatem copii afara in zapada sa vada si ei. Eu una asteptam cu nerabdare acea zapada, nu mai vazusem de 4 ani cred si stateam cu ochii pe geam in speranta c ameteorologii au gresit ora macar de data asta si va ninge mai devreme decat au zis ei. Cam asa poate fi descrisa in mare copilaria la 4-5 ani!