Ploaia

Ploaia e sublimul planset, e curatenia sufletului, este metamorfoza ecoulu care striga in noi. Este plansetul sufletului in goanna lui dupa iubirea absoluta pura si neatinsa. Imi este dor de ploai; imi este dor sa alerg desculta prin ploaie si sa simt cum siroaiele imi mangaie gleznele. Sa simt cum fiecare picatura ma saruta pe obraji si imi uda buzele dormice de iubirea ta. Trupul meu striga : ia-ma in brate si iubeste-ma! Tine-ma strans si sa dansam dansul iubirii, sa ne invartim in neantul sublime si sa respiram aerul iubirii, si apoi sa ma topesc si sa curg odata cu apa ta pura, si sa ma umplu cu tine si prin tine, iubirea mea…