Hai-Hui prin America 12

Cand stateam in Virginia, asa cum v-am mai zis, la sase luni dupa ce ne-am instalat, parintii mei au venit in vizita. Tatal meu iubeste istoria, si nu putea sa treaca pe langa cimitirul unde era ingropat fostul presedinte Kennedy, vestitul Arlington National Cemetery, fara sa nu intre. Totul era super organizat, intr-o sala la intrare erau prezentate filme despre el si familia lui, precum si multe foto pe pereti. Cand ieseai din acea sala sa intri in cimitir, puteai lua un fel de trenulet sa te duca pana sus unde era mormantul, sau sa mergi pe jos. Noi am mers pe jos, pe alee, admirand toate acele pietre funerare perfect aliniate oricum te uitai. Am inchis ochii si am ignorant toata acea lume din jurul meu, si ma imaginam in filmele cu FBI, unde toate tranzactiile se faceau in acest cimitir… Ajunsi sus, era o liniste mormantala. Se auzeau doar pasii vizitatorilor pe caldaram. Nu va zic cum tatal meu era transpirat, si nu de caldura, ci de emotie. Aproape ca nu ne venea sa facem nici poze in acea atmosfera solemna. Mormantul este pazit de garzi, iar flacara aceea care arde pe mormantul lui, parca incearca sa mentina vie prezenta lui. Sentimentele si trairile interioare sunt indescifrabile. In plus, alaturi de el mai sunt membri din familie ingropati. Am parasit acel loc cu sentimentul ca am fost foarte aproape de el, de fostul presedinte Kennedy!