The first thanksgiving

NOIEMBRIE-2004

Este miercuri seara, si suntem in drum spre Brunston, un satuc la doua ore distanta de Memphis. In fiecare an, in ultima joi din luna noiembrie, americanii au aceasta sarbatoare a multumirii. Multumesc pentru recoltele care le-au avut in anul respective. Copiii se duc acasa la parinti sau bunici. Acolo se intalneste toata familia, si de cele mai multe ori se intalnesc cateva generatii. Fiecare duce de mancare, si se stabileste dinainte cine pregateste curcanul. Acesta este preparat intreg, si acolo se taie. Aici mancarea se serveste gen buffet suedez. Asa este peste tot, la toate sarbatorile. Calatoria pana la Brunston am facut-o pe interstate 40/autostrada. A fost cam aglomerat, ca toti erau liberi. Am trecut prin paduri, iar cand am iesit de pe interstate am vazut caprioare care traversau strada. La un moment dat, in masina ne trecea un miros puturos pe la nas. Rodica ne-a zis ca sunt in zona sconcsi, si crede ca unul a fost calcat de o masina. Nu am reusit sa vad nici unul cat am stat la tara. Tara la americani inseamna ca ai mai mult loc in jurul casei, ca nu ai atatea magazine ca la oras, si ca este mai multa liniste decat linistea care este la oras. Am vazut plantatiile de bumbac, care tocmai fusese recoltat. Pe marginea soselei inca se mai vedea bumbac. Cand am ajuns la Rodica am mancat, si am ajutat-o la prajituri. Aici,gospodinele pun toate ingredientele in bol, si mixerul face restul. Eu le-am pus ca la noi la Ro., si au iesit mai pufoase si mai inalte. Toata lumea le-a apreciat. Dimineata am taiat prajiturile, am facut salata, am scos ham-ul de la cuptor si am plecat la mama lui Dennis acasa. Salata aici inseamna: tai varza si lettuce=un fel de salata verde, si le pui in bol, ornezi cu cateva felii de rosii, castraveti si ridichi, si gata. Restul, adica sosuri, isi pune fiecare in farfuria lui. Ham-ul este un fel de sunca de porc, dar care este numai carne, si are forma carnii din desenele animate. Se fierbe cu multe ingrediente, si la sfarsit se da la cuptor. Am mers ½ ora, si am ajuns la destinatie. Aici am mancat, am baut doar sucuri,ca pe aici prin zona nu prea se bea, si nici nu prea se fumeaza. Am mancat orez facut de o tailandeza-nu este bun deloc, dar am mancat. Am iesit apoi afara , unde copiii s-au jucat si am facut poze. O sa vi le trimitem. Vineri am fost la Nashville, care este capitala statului Tennessee. Este mult mai frumos decat Memphisul. In Memphis vezi multa istorie, istoria si amintirile lui Elvis. In Nashville am vazut zgarie-nori. La intoarcere, am luat-o pe alta parte, si ne-am oprit sa mancam la un restaurant care avea si buffet. Cata a mancat la buffet , iar Adrian la restaurant. Bufet inseamna ca platesti o taxa la intrare, aici a fost de 8.69$/adult, si mananci ce vrei si cat vrei. Dupa ce a mancat Rodica a adus doua farfurii pline cu fructe proaspete: ananas, pepene verde, pepene galben, piersici, pere, struguri. Cata care era cel care trebuia sa manance bufetul, nu a reusit sa manance totul, asa ca ma hranea si pe mine si pe Adrian, pt.ca noi nu aveam voie sa mancam noi din farfuria lui. La drumul spre casa, am vazut iar caprioare pe strada,si casute rasfirate si ornate care mai de care mai frumos. Aici au deja decoratiunile de sarbatori unele dintre case. Seara cand am ajuns in Brunston, ne-am oprit la Mc Donald’s sa se joace copiii. Aici locul de joaca este inauntru, sunt niste tuneluri care urca si coboara,si se termina cu topogane. Mai au si o trambulina plina cu mingi unde sar si se ascund copiii. Cand se duc sa se joace, se descalta, si au un loc special unde isi pun pantofii. Cam asa am petrecut noi ziua multumirii. Acum asteptam craciunul sa vedem ce ne asteapta.